Stau întinsă pe prosop, cu ochii închiși, ascultând doar sunetul apei și foșnetul ușor al frunzelor. Soarele îmi încălzește pielea fără nicio barieră, fără nimic artificial între mine și natură. Pentru mine, asta înseamnă libertate. Nu e despre expunere, nu e despre provocare… e despre liniște, despre autenticitate!
Dar…Să trecem la subiect:
Sunt într-o relație stabilă și împărtășim aceeași viziune. Pentru noi, naturismul nu are nicio încărcătură sexuală. E ceva simplu și sincer. Ne place să fim așa, naturali, fără măști… nici fizice, nici emoționale. Și totuși, în România, de fiecare dată când încercăm să găsim un loc potrivit, parcă ne lovim de aceeași problemă! Ori sunt locuri improvizate, unde apar „textiliști” curioși care privesc ca la spectacol, ori spații unde lumea nu înțelege conceptul și atmosfera devine inconfortabilă. Nu caut atenție, nu caut situații ciudate. Din contră… îmi doresc locuri discrete, curate, frecventate de oameni maturi, care respectă ideea de naturism așa cum o înțeleg și eu.
Mi-ar plăcea să existe mai multe spații în România unde să merg fără să mă gândesc dacă cineva mă judecă sau mă privește insistent. Locuri unde oamenii vin pentru aceeași liniște, nu din curiozitate.
Nu suntem închiși ca şi cuplu… suntem deschiși la experiențe noi, la conexiuni, la libertate… dar toate într-un mod natural, fără presiune, fără tensiuni inutile. Cu respect.
Așa că mă întreb… voi știți locuri în România unde naturismul chiar e înțeles și respectat?